Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Festivalul Naţional „Al. Macedonski”

        de Tudor Nedelcea

„Veniţi: privighetoarea cântă!”

Şi au venit în frumoasa Grădină Botanică din Craiova, reorganizată de Primăria Craiovei în 2015, în parteneriat cu Universitatea din Craiova. Grădina a fost constituită la 29 august 1952, din iniţiativa şi îndrumarea ştiinţifică a universitarului craiovean Alexandru Buia, amenajată pe o suprafaţă de circa 17 ha, fiind a patra astfel de grădină, după cele din Iaşi (1856), Bucureşti (1860) şi Cluj (1920), inclusă, din 1974, în Asociaţia Internaţională a Grădinilor Botanice. Aici, au existat casele familiei generalului Al. Macedonski (fiul său, celebrul Alexandru, dedicând acestor locuri craiovene mai multe creaţii poetice sau le-a inclus în proza sa), dar şi ale boierului Nicolae Mandrea (1842-1910), junimist, omul de încredere al lui Titu Maiorescu, căsătorit cu Zoe Mandrea (1858-1929), fiica cea mică a lui Barbu Bălcescu (fratele celebrului revoluţionar şi scriitor). La conacul acestora de la Floreşti, sat aparţinător comunei gorjene Ţânţăreni (pe atunci aparţinea judeţului Dolj) a stat 2-3 luni Mihai Eminescu, „trimis” de Junimea spre izolare, unde a tradus din germană colecţia de documente Eudoxiu Hurmuzachi. Aici, la Floreşti, a venit şi Ioan Slavici spre a-i aduce şi o sumă de bani cuveniţi pentru traducere. De la Floreşti, Eminescu a colindat „în cruciş şi-n curmeziş” întreaga Oltenie. A venit şi la Craiova spre a-l căuta pe fratele său mai mic, Matei Eminescu, participant la Războiul de Neatârnare din 1877/1878. Posibil ca în Craiova, unde a asistat şi a scris cronica piesei „Monte Cristo” (jucată la Teatrul Theodorini), Eminescu să fi stat în casele Mandrea, aşezate în actuala Grădină Botanică, alături de casele Macedonski!

Deci, aici, fosta mahala „Sf. Ioan Sebastian” sau a Cernăteştilor (actuala Grădină Botanică) „adăpostea vechea casă a bunicilor dinspre mamă, dată ca zestre tinerei perechi Macedonski, părinţii micului Alexandru”, cum adevereşte Al. Mitru (1914-1989), născut în familia boierească Pârâianu, din care se trăgea şi familia Macedonski (Al. Mitru, Macedonski, Ed. Sport-Turism, 1976, p. 36). Casa şi împrejurimile ei sunt admirabil descrise de Al. Macedonski în Pomul de Crăciun.

Tot aici, în aceste locuri din Grădina Botanică, a fost dezvelit, la 17 mai 1970, bustul Poetului, cu prilejul comemorării a 50 de ani de la moartea sa. Sculptorul Constantin Foamete (1932-1998), renumit monumentalist român, executând însă şi lucrări de artă decorativă, mozaic, s-a născut în Basarabia (satul Criscăuţi, jud. Soroca), dar a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti în 1958. A expus în Polonia, Rusia, SUA, Germania. În Ţară, a executat monumetele lui N. Bălcescu (la Piteşti, 1959), Vlaicu Vodă (Curtea de Argeş, 1969), Fata babei şi fata moşului (Parcul Herăstrău), alte compoziţii (Visare şi Meditaţie, ambele în 1970).

Bustul „Al. Macedonski” a fost dislocat odată cu reamenajarea Grădinii Botanice. Organizatorii au decis să-l redezvelească, pe un soclu nou.

Aşadar, au venit în această locaţie şi-n această frumoasă lună mai, a anului 2021, în ziua de 28, oficialităţi, scriitori, public, spre a participa la cea de-a treia ediţie a Festivalului „Al. Macedonski”, organizat de filiala Craiova a Uniunii Scriitorilor şi a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Consiliul Judeţean Dolj, Primăria Craiova şi Primăria com. Goieşti, Biblioteca Judeţean㠄Alexandru şi Aristia Aman”, Casa de Cultur㠄Tradem” din Craiova.

Multe instituţii s-au reunit, cum este şi firesc, dar sufletul (iniţiatorul şi organizatorul) a fost, este şi sperăm că va fi scriitorul Ion Munteanu (cu doctoratul în filosofie), fiu al comunei Goieşti (de care aparţin satele Adâncata şi Pometeşti şi unde mai există încă o casă aparţinătoare familiei Al. Macedonski), care s-a dăruit să aducă un pios omagiu celebrului său înaintaş. (Mai sunt şi „alţi fii ai satului”, cu potenţe intelectuale şi materiale, dar care nu se implică; este mai simplu să stai pe margine şi să critici!)

Procesiunea de redezvelire a bustului a constituit un minunat prilej de a-l sărbători pe ilustrul scriitor în cea de-a treia ediţie care-i poartă numele.

După două zile de ploi torenţiale şi în Craiova, vineri, 28 mai 2021, la orele 11.00 fix, Dumnezeu a închis robinetul (semn că Dumnezeu îl ţine aproape pe Macedonski) spre a-l sărbători pe autorul Nopţilor şi a ne bucura din plin de poezie şi muzică. Pe versurile Nopţii de mai, recitate de actorul Nicolae Vicol de la Teatrul Naţional „Marin Sorescu”, scriitorul Ion Munteanu, directorul şi moderatorul Festivalului Naţional „Al. Macedonski”, a deschis ediţia a III-a printr-o succintă prezentare a personalităţii macedonskiene. Viceprimarul Craiovei, Rela Filip, a rostit o alocuţiune prin care a subliniat importanţa evenimetului, aducând omagiu pios scriitorului pentru că a onorat Craiova şi satele copilăriei sale (Pometeşti şi Adâncata), introducându-le în literatură şi, implicit, în nemurire. Ioan Lascu, preşedintele filialei Craiova a USR a subliniat importanţa lui Al. Macedonski pentru impunerea literaturii române pe plan european. Violonistul Mircea Suchici şi (ulterior) pianistul Luchian Suchici au susţinut un program muzical cu creaţii proprii inspirate de versurile autorului Rondelurilor.

Mădălina Amon, dimpreună cu grupul său de elevi, ai „Generaţiei Folk”, a dovedit încă o dată implicarea ei în viaţa culturală a Cetăţii, printr-un scurt program muzical, între care şi cântecul Ascultă (Între frunze, intitulat de Macedonski), în premieră naţională, muzica aparţinându-i.

În cadrul acestei ediţii s-au acordat Diplome de excelenţă unor scriitori, actori, muzicieni, care s-au implicat în cunoaşterea şi popularizarea operei macedonskiene: Lia Olguţa Vasilescu, Rela Filip, Antonie Solomon, Tudor Gheorghe, Mădălina Amon, N. Marinescu, L. Dindirică, Ioan Ioanicescu, Denisa Crăciun, Atanase Adam, Gh. Corbeanu, Gh. Mihai, Mariana Bălăşoiu, Marin Paşalega etc. Lui Emil Boroghină i s-a înmânat diploma pe scena Naţionalului craiovean, unde a susţinut spectacolul de poezie Călătoria lui Dante, în cadrul Teatrului „Poesis” creat de el şi pentru care a obţinut premiul special al UNITER-ului.

În seara aceleiaşi zile de 28 mai 2021, la sediul Asociaţiei „Acţiuni culturale francofone” din Craiova s-a derulat un recital de muzică şi poezie sub genericul Dor de Macedonski, cu participarea unor scriitori din toată Oltenia: Toma Grigore, Ionel Buşe, I. Munteanu, I. Lascu, Tudor Nedelcea, D. Sârghie, Maria Tronea etc.

Sâmbătă, 29 mai 2021, Festivalul s-a desfăşurat în chiar satul copilăriei sale, Pometeşti, jud. Dolj, în curtea viitoarei case memoriale, care se va realiza cu sprijinul (dovedit şi anterior) lui Antonie Solomon, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dolj, un prieten al culturii încă din perioada cât a fost primarul Craiovei. S-au susţinut referate şi eseuri despre viaţa şi opera sa, recitări din creaţia macedonskiană, dar şi din creaţia proprie a poeţilor participanţi, interpreţi şi dansatori ai Şcolii Generale Goieşti. Invitatul de onoare: rapsodul popular Ion Creţeanu, recent înnobilat cu titlul de „tezaur uman viu”.

În paralel, în organizarea lui Mircea Pospai, preşedintele filialei Craiova a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, în parteneriat cu filiala Craiova a USR, a fost realizată emisiunea „Al. Macedonski – poetul, jurnalistul, omul”, în transmisiune directă pe Studioul TV Online al UZPR, cu participarea lui Tudor Gheorghe, I. Munteanu, I. Lascu, Fl. Firan, Tudor Nedelcea, Denisa Crăciun, Iulian Ionaşcu.

Chiar dacă controversatul virus pandemic a împiedicat ca Festivalul dedicat lui Al. Macedonski să nu fie internaţional (îşi anunţaseră participarea specialişti din Chişinău, Cernăuţi, Serbia, Franţa, Spania etc.), ci doar naţional, el s-a constituit într-o manifestare de elită (chiar şi prin neparticiparea unor instituţii... de cultură), un omagiu pios şi sincer pe care oltenii îl aduc (câteodată!) marilor valori româneşti intrate în universalitate.

© 2007 Revista Ramuri